Născut la Benic, mort la Brașov. A urmat școala primară în satul natal, gimnaziul la Alba Iulia, Blaj și Cluj, studii universitare de drept la Cluj și Sibiu. A fost procuror șef al districtului Făgăraș, apoi șef de serviciu în cadrul Ministerului Instrucțiunii Publice (timp de 40 de ani). A fost redactor la ”Orientul latin”, ”Românul” și ”Gazeta Transilvaniei”. Are contribuții importante în cercetarea etnofolclorică. A editat (împreună cu G. Candrea) ”Rotacismul la moți și istrieni”, București 1886 și ”Românii din Munții Apuseni (Moții) (în 1888). Este prima lucrare din istoria etnofolclorului românesc, monografie premiată de Academia Română cu premiul ”Ion Heliade Rădulescu”. Apreciat de Nicolae Iorga în lucrarea sa ”Oameni care au fost”.