Se împlinesc 35 de ani de la una din cele mai importante și reprezentative descoperiri arheologice, aparținând civilizației dacice, mormântul princiar de la Cugir. Așezarea dacică de la Cugir (probabil Singidava din geografia lui Ptolemeu!) a fost descoperită în anul 1868, cercetată și în 1955, atunci au fost descoperite două tezaure monetare ( 200 monede dacice de argint – 1868) respectiv 2000 de piese din aur (în 1955 topite de localnici) din care au mai rămas 14 monede.
În 1977 un grup de arheologi conduși de Ioan Horațiu Crișan de la Cluj au început cercetări sistematice în așezarea dacică de la Cugir, amplasată într-o excelentă poziție strategică ce valorifică avantajele terenului (cu pante abrupte, greu de urcat). Demararea săpăturilor sistematice s-a datorat și descoperirii întâmplătoare a unui tezaur din bare de aur (în anul 1973).
Cetatea dacică de la Cugir își are începuturile în sec. III – II î.Chr. iar sfârșitul său este legat de încheierea celui de-al doilea război daco-roman din 105 – 106 d.Chr.
La începutul lunii septembrie, în prima decadă, arheologii au făcut o descoperire de senzație în două morminte tumulare. Inventarul, de o bogăție și valoare inestimabile, cuprindea un car de paradă, coif de fier, cămașă de zale din fier, butoni de argint, o sabie dreaptă de tip celt, garnitura unui arc, un placaj de aur cu o reprezentare zoomorfă, un vas din bronz (de proveniență romană) o fructieră uriașă din ceramică fină (de sorginte dacică), două săbii și încă o cămașă de zale. Complexul funerar a fost distrus într-un puternic incendiu ce a cuprins cetatea, sigur în timpul luptelor cu armata romană.