Învingătorul de la Șelimber a intrat în Alba Iulia, în ziua de luni, 1 noiembrie 1599, pe poarta Georgiana. Festivitatea a fost deschisă de episcopul Dimitrie Napragy, însoțit de un grup de preoți îmbrăcați în mantii cernite, care i-a urat Voievodului Mihai bun venit și i-a înmânat cheile Cetății. După reprezentanții clerului au urmat membri aleși ai breslelor meșteșugărești din oraș. Populația Cetății Alba de pe Mureș l-a primit cu urale și aplauze pe Mihai Viteazul.

Acesta călărea un cal, semeț, de culoare alb-albastră din rasa arabă. Voievodul purta pe cap o căciulă de piele, tivită cu blană scumpă, împodobită cu egretă neagră cu pene de cocor din Baleare, prinse cu o rozetă din aur și smaralde. Era îmbrăcat cu o tunică albă ornată cu pietre prețioase și butoni de aur. Peste aceasta purta o mantie de mătase albă brodată cu mai multe rânduri de vulturi de aur. Mantaua acoperea partea din spate a superbului său cal de sânge nobil. În picioare avea cizme de marochin de culoare galbenă. De cingătoare îi era prinsă o sabie încovoiată bătută cu aur și 50 de nestemate roșii. Era urmat de Doamna Stanca și de cei doi copii: Florica și Nicolae. De o parte și de alta erau flautiști, trompetiști și toboșari. Apoi un grup de lăutari care cântau cântece tradiționale de la curțile voievozilor din Valahia.

Cortegiul continua cu prezentarea drapelelor capturate în timpul bătăliei de la Șelimber. În urma lor veneau boierii, diplomații valahi și ostașii care încheiau parada. Salve din tun, dangat de clopote. Mihai Vodă se va așeza în palatul princiar. (dr. M. Cristian ”Mihai Viteazul”, 2013)

Mihai – scris N. Iorga – deprins a sta în ”cetate de scaun păzită de Dumnezeu”, după milenarea tradiție bizantină, a dat Ardealului o capitală statornică”.