Se împlinesc 510 ani (2 iulie) de când domnul Moldovei, marele Ștefan Voievod trecea la cele veșnice, după o domnie îndelungată (47 de ani) și bogată. Ștefan a fost deopotrivă apărător și întremător de țară, ctitor ale bisericii și mănăstirii, ocrotitor al artelor și culturii. Pentru victoriile sale împotriva turcilor în apărarea creștinității va fi numit, de Papa Sixtus al VI-lea ”Atlet al lui Hristos”. A construit 14 biserici, 5 mănăstiri printre care Voronețul și Putna (unde-și doarme somnul de veci). În 1992 B.O.R. l-a canonizat sub numele ”Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” fiind prăzmuit în ziua de 2 iulie.
Marele Voievod și-a pus amprenta uriașei sale personalități și pe istoria celorlalte țări românești Ardealul și Valahia. Dacă la început relațiile cu regele Ungariei Matei Corvin au fost încordate (vezi bătălia de la Baia, 14 dec. 1467 soldată cu înfrângerea craiului) ulterior cei doi vor deveni aliați. După împăcare (scrie Gr. Ureche) ”Matiaș Craiul au dăruit pe Ștefan Voievod cu două cetăți în Ardeal, anume Baltă și Ciceul”.
Cetatea de Baltă intră în posesia lui Ștefan cel Mare împreună cu satele din jur (Diciosânmartin – Târnăvenii de astăzi, Cusțelnic, Crăiești, Petrisat, Veseuș, ș.a). Voievodul repară zidurile cetății, așează aici pârcălabi. Zona intră sub jurisdicția Moldovei care impune aici regulile sale, cultura și spiritualitatea românească. Cetatea va fi, cu mici întreruperi, stăpânită de urmașii lui Ștefan: Bogdan al III-lea (1504 – 1517) care întărește fortificațiile și dotează garnizoana cu arme de foc; Ștefăniță (1517 – 1524) care construiește o biserică în stilul moldovenesc (datată după pictură în 1526) cu hramul Petru și Pavel; Petru Rareș (1527 – 1538; 1541 – 1546) care pe lângă Cetatea de Baltă și Ciceul mai obține Rodna, Ungurașul și Bistrița. După lupte grele Rareș reușește (în 1544) să redobândească cetatea de pe Târnave. Urmașii săi Ilie Rareș (1546 – 1551_ și Ștefan Rareș (1551 – 1552) dar și Alexandru Lăpușneanu (1552 – 1561) sunt încă stăpânii cetății. După Despot Vodă (1561 – 1563) nici un domn moldovean nu a mai revendicat Cetatea de Baltă. Fortificația va fi dărâmată la ordinul reginei Isabella (începând cu anul 1554) iar biserica ortodoxă va fi luată de calvini. Se încerca astfel ștergerea oricăror legături ale românilor de pe Târnava Mică cu Moldova.
În fața castelului de la Cetatea de Baltă bustul lui Ștefan cel Mare amintește de contribuția sa la istoria și cultura Ardealului.
