Născut la Abrud pe 14 decembrie 1870. Tatăl său a fost tovarăș de luptă a lui Avram Iancu, iar mama sa vară primară cu Iulia Faliciu soția lui B.P.Hașdeu. A fost elev al școlii primare din Abrud – sat, iar gimnaziul și liceul le-a urmat la Brad, Sibiu și Brașov (unde-și ia bacalaureatul în anul 1888).
A fost timp de 5 ani (1890 – 1895) redactor la Tribuna din Sibiu. Se stabilește apoi la București unde lucrează la ”Timpul”, ”Adevărul”, ”Dimineața”, ”Conservatorul”. A înființat și condus revista ”România ilustrată” (1900 – 1914). A fost membru al P.N.L. fiind ales deputat de Alba, în 1922 și 1927 și apoi senator de Alba 1931 – 1932.
A fost un luptător, cu arma condeiului pentru drepturile românilor transilvăneni. Va fi prieten bun și sprijinitor al lui Aurel Vlaicu; în 1913 este prezent la turneul actorilor români în Transilvania (Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Făgăraș, Abrud, Orăștie, Oradea).
Din opera sa amintim: ”Habsburgii, Ungurii și Românii” (1915); ”Pacostea rusească” (1920), ”Miron Cristea” (1921); ”Moții, calvarul unui popor eroic dar nedreptățit” (1928); ”Aurul românesc. Istoria lui din vechime până azi” (1933), ”Tragedia aurului. Narațiune istorică din antichitatea daco-romană” (1934).
S-a stins din viață la 21 august 1934 fiind înmormântat în Cimitirul Belu din Capitală.