La sfârșitul lunii martie 1919 se încheie procesul de instalare a administrației românești în județul Alba (în granițele lui de atunci). Perioada care a urmat actului de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia a fost destinată unificării administrativ-instituționale și legislative a României Mari. Rolul de a înfăptui acest deziderat va reveni Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria.
Acest organism, în fapt un ”guvern” al ținuturilor ce au votat unirea cu vechiul Regat, a fost creat în ziua de 2 decembrie 1918 în prima ședință, de după proclamarea unirii, de Marele Sfat Național ales în Sala Unirii. În acea ședință ce a avut loc în clădirea tribunalului din Alba Iulia (actualul Palat Administrativ) au fost aleși cei 15 membrii ai Consiliului Dirigent; președinte Iuliu Maniu, vicepreședinți: Vasile Goldiș, Al. Vaida – Voievod, Ștefan Cicio Pop și Aurel Vlad. Au fost înființate 12 resorturi (nu ministere) și stabiliți șefii de resort (nu miniștrii). Consiliul Dirigent era constituit în conformitate cu punctul II al Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia. El trebuia să organizeze în Transilvania, în cadrul unei autonomii provizorii (până la întrunirea Constituantei, aleasă pe baza votului universal) o viață de stat românească și să întreprindă măsurile necesare, în toate compartimentele menite să conducă la unificarea deplină cu Patria Mamă. Dintre aceste măsuri menționăm câteva: noile provincii unite cu Regatul român sunt împărțite în 23 de județe (19 ianuarie 1919) printre care și județul Alba; sunt statuate denumirile românești în administrație și justiție (județ, plasă, oraș cu consiliu, prefect, subprefect, protonotar, notar, etc. (30 ianuarie 1919); în toate serviciile publice se introducea obligatoriu limba română ca limbă oficială; au fost numiți, în județele nou înființate, prefecți români, la Alba dr. Ioan Pop.
O importanță deosebită a revenit resortului justiției condus de dr. Aurel Lazăr care trebuia să preia instanțele de judecată (Curți de Apel, tribunale de ocol etc) în condițiile menținerii în vigoare a legilor emise înainte de 1 Decembrie 1918 în interesul ordinei publice și pentru asigurarea continuității de drept. Și în județul Alba, ca în întreaga Transilvanie, vechile autorități susținute și încurajate de Budapesta, s-au opus prin toate mijloacele, preluării instituțiilor statului de către autoritățile românești.
Tribunalul din Alba Iulia va fi preluat la 13 martie 1919 de noul președinte Victor Constantinescu (Judecătoria Alba Iulia de către Semproniu Muntean). Au urmat judecătoriile din Sebeș (15.03.) Aiud (reședința județului, 20.03.) Blaj (23.03.) Câmpeni (25.03.).
Județul Alba a fost prima structură administrativ-teritorială în care Consiliul Dirigent încheia acțiunea de instalare a instituțiilor românești și de aplicare a Hotărârilor de la Alba Iulia.
