Asezare: in partea central-vestica a Romaniei, pe cursul mijlociu al Muresului;
Vecini: la nord-Cluj; la nord-vest-Bihor, Arad; la sud-vest-Hunedoara; la sud-Valcea; la est-Sibiu; la nord-est-Mures;
Suprafata: 6.242 km2 (respectiv 2,6 % din teritoriul tarii);
Populatie: 382.700 locuitori;
Accesul in judetul Alba se realizeaza cu mijloacele auto in principal pe cele doua magistrale rutiere: DN 1: Bucuresti – Brasov – Sibiu – Sebes – Cluj-Napoca – Oradea si DN 7: Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Sebes – Deva – Arad. Alte drumuri nationale care strabat judetul sunt: DN 74: Brad – Abrud – Alba Iulia, care face legatura cu Tara Zarandului, DN 75: Lunca – Campeni – Turda, DN 74A: Abrud – Campeni, DN 14B: Copsa Mica – Blaj – Teius si DN 67C: Novaci – Oasa – Sugag – Sebes.
Orase: ALBA IULIA – resedinta de judet (cu 66.400 locuitori, situat la o altitudine de 220-250 m, în vestul Muntilor Apuseni, la confluenta Ampoiului cu Muresul); Abrud; Aiud; Baia de Aries; Blaj; Cimpeni; Cugir; Ocna Mures; Sebes; Teius; Zlatna.
Relieful: este structurat pe trei mari unitati naturale:
● Muntii Apuseni, situati in partea nord-vestica, cuprind Muntii Bihorului (vf. Curcubata 1849 m) cu masivul Gaina (1486 m), Muntele Mare, Muntii Metaliferi, Muntii Trascaului si Munceii Vintului.
● Carpatii Meridionali in partea sudica, reprezentati de Muntii Sureanului (Sebesului) cu Varful lui Patru 2130 m si partial Muntii Cindrelului.
● Podisul Transilvaniei in partea estica cu subunitatile Tarnavelor, Mahaceni si Secaselor.
Muntii Apuseni sunt despartiti de celelalte unitati de Culoarul Muresului, ce reprezinta o unitate de contact.
Clima: are un caracter continental si variaza în functie de unitatile de relief, încadrandu-se în 2 sectoare mari: în zonele montane se înregistreaza o clima rece si mai umeda, iar în zona de dealuri, mai calda si ceva mai uscata;
Reteaua hidrografica : apartine in intregime bazinului raului Mures, rau ce intra in judet in amonte de confluenta cu Ariesul (270 m) si iese in aval de confluenta Vaii Bacainti (202 m). Cei mai importanti afluenti sunt pe dreapta Ariesul, Aiudul, Geoagiul, Galda si Ampoiul iar pe stanga Tarnava, Sebesul, Pianul si Cugirul.
Lacurile constituie o parte din rezerva de apa cantonata in lacurile naturale Iezerul Sureanu, Iezerasul Carpa si Iezerul Ighiel dar si in cele antropice din imprejurimile Rosiei Montane sau in cele de pe valea Sebesului.
Rezervatii naturale : diversitatea formelor de relief face ca judetul Alba sa fie printre putinele din tara ce se poate mandri cu o zestre atat de bogata de peisaje pitoresti ce se impletesc armonios cu peisajele umanizate. Pentru a fi ocrotite unele au fost declarate rezervatii naturale, din care cele mai importante sunt:
● speologice: pesterile Ghetarul Scarisoara, Pojarul Politei, Poarta lui Ionele, Ghetarul de la Vartop, Coiba Mare, Hodobana, Huda lui Papara;
● geologice: klippele calcaroase Pietrele Ampoitei, Piatra Corbului, Calcarele de la Valea Mica, Piatra Boului, piatra Bulbuci, Detunatele;
● paleontologice: Dealul cu melci, calcarele cu echinide de la Garbova de Sus;
● botanice: Scarita-Belioara, Poiana Narciselor de la Negrileasa, Poiana Narciselor de la Tecsesti, laricetul Vidolm, Molhasurile de la Capatana;
● geomorfologice: Rapa Rosie;
● complexe: Cheile Intregalde, Rametului, Manastirii, Ampoitei, Aiudului, Taul fara fund de la Bagau, Iezerul Sureanu, Iezerul Ighiel.
Bogatia cinegetica si acvifaunistica a judetului Alba : teritoriul judetului Alba este populat cu o mare varietate de vanat si peste, oferind posibilitati nemaipomenite pentru practicarea vanatorii si pescuitului recreativ – sportiv, avand in vedere ca se pot vana 14 specii de mamifere, peste 30 specii de pasari si se pot pescui mai mult de 50 specii de pesti.
Suprafata totala a fondului cinegetic din judetul Alba este de 587.273 ha, fiind impartita in 54 fonduri cinegetice cu suprafete intre 7.000 – 15.000 ha.
Judetul Alba cu un potential cinegetic ridicat, fondurile cinegetice fiind populate cu aproape toate speciile de vanat existente in fauna salbatica a Romaniei, precum ursul brun, cerbul comun, cerbul lopatar, mistretul, capriorul, cocosul de munte, iepurele de camp, fazanul, potarnichea, lupul, rasul, pisica salbatica, gasca si rata salbatica, ierunca, sitarul, porumbelul gulerat, porumbelul de scorbura, prepelita, turturica, gugustiucul, sturzii, graurul, ciocarlia si multe alte specii de pasari salbatice sedentare sau migratoare.
Anul vanatoresc incepe la 15 mai si se sfarseste la 14 mai in anul urmator, fiecare specie de vanat are o perioada admisa la vanatoare prevazuta in anexa la Legea nr. 407/ 2006 privind vanatoarea si protectia vanatului, in fiecare sezon de vanatoare extragandu-se intre 5 si 30 % din efectivele reale estimate in primavara fiecarui an la fiecare specie la care se face evaluare, care apoi sunt comparate cu efectivele optime stabilite la nivelul fiecarui fond cinegetic, tinand seama si de sporul anual estimat la fiecare specie de vanat.
Perioadele de prohibitie la pescuitul recreativ – sportiv din toate zonele piscicole naturale se stabilesc in fiecare an prin Ordin comun al Ministerului Mediului si Padurilor si al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, asfel incat sa fie create conditii de inmultire a fiecarei specii de pesti, oferind teoretic posibilitatea fiecarui exemplar de peste, sa poata depune icre macar o data in viata.
In zonele colinare si de ses populate de regula cu ciprinide (crap, caras, etc.) se stabileste anual o perioada de prohibitie de 60 zile, in intervalul 1 aprilie – 30 iunie, in functie de evolutia vremii si de temperatura medie zilnica iar in zona de munte populata cu salmonide (zona pastravului) perioada de prohibitie este de regula 15 sept. – 30 aprilie a fiecarui an. La unele specii de pesti cum este stiuca si lipanul se stabilesc separat perioade de prohibitie, in functie de perioada de depunere a icrelor si de interesul manifestat pentru aceste specii.
