Nicolae Albu, născut în urmă cu 105 ani, a fost mai întâi învățător în mai multe sate din Ardeal. Paralel cu munca de dascăl a urmat cursurile Facultății de Filologie și Istorie din Cluj. A lucrat ca profesor de limba și literatura română la Sâncel, Crăciunelu de Jos, apoi la Liceul pedagogic “Gheorghe Șincai” din Blaj și la liceul agricol din același oraș.

A fost un împătimit cercetător al învățământului din Transilvania, autor al unor lucrări de referință pentru istoria școlilor din Ardeal dar și un avizat folclorist. Este o personalitate marcantă a Blajului căruia i-a dat strălucire prin munca sa.

A publicat, printre altele, lucrările: “Petru Maior-Scrisori și documente inedite”, “Școlile românești din Transilvania între 1800-1867”; “Un satelit al Școlii Ardelene – Șt.P.Neagoe”;  “Însemnări literare și pedagogice”; “Românii din Valea Mureșului de Sus”; “Din relațiile cărturarilor bănățeni cu Blajul”; “Timotei Cipariu – poezii”. A scris un roman pentru Editura “Eminescu” în seria “Romanul de dragoste” care nu a apărut pentru că eroul său nu era “omul nou” al regimului comunist.

Cea mai valoroasă operă a sa rămâne “Istoria Învățământului Românesc din Transilvania până la 1800” premiată de Academia Română cu premiul “Gh. Asachi” (1945).