Absolvent al Liceului ”Sf. Vasile cel Mare” din Blaj (1907) al Facultății de Drept din Budapesta, unde își ia și doctoratul (1911) Ionel Pop activează ca avocat stagiar la Blaj în biroul unchiului său, Iuliu Maniu. A fost membru în Marele Sfat Național Român, deputat de Vințu de Jos din partea P.N.R., în primul Parlament al României Mari; apoi parlamentar din partea P.N.Ț., vicepreședinte al Camerei Deputaților, comisar guvernamental (cu rang de ministru) pentru Ardealul de Nord eliberat (1944 – 1945). A fost arestat de către comuniști în 1948 și închis.
Este cunoscut ca un scriitor prolific, membru al Uniunii Scriitorilor din România, un împătimit al vânătorii și pescuitului, prieten cu Mihail Sadoveanu. A petrecut împreună cu Sadoveanu, Ironim Stoicliță și alți prieteni clipe de neuitat la Oașa unde deținea o cabană vecină cu cea a autorului ”Poveștilor de la Bradul Strâmb”.
Din opera sa spicuim: ”Capra neagră” (1957); ”Vulpea” (1957); ”Întâlniri cu animale” (1960); ”Hoinăreli prin natură” (1961); ”Pași prin lumea păsărilor” (1905; 1979); ”Vânători, oameni și câini” (1972); ”O palmă de râu și niște istorii vânătorești” (1978) și romanul ”În inima pădurii”. A mai scris memorialistică.
Postum au apărut ”Scrieri alese” (2008 ediție îngrijită de Mioara Pop) și ”Pagini de corespondență”, 2011, îngrijită de Ion Buzași și Mioara Pop.