În urmă cu 165 de ani un raport privind starea economiei din Districtul Alba, întocmit de Dimitrie Moldovan, adjunctul civil al comisarului militar generalul Adolf Kriegsau, sublinia faptul că în afara mineritului și metalurgiei (Zlatna, Roșia Montană, Baia de Arieș, Ocna Mureș, Cugir și Rimetea) celelalte localități, printre care Alba Iulia și Aiud, sunt lipsite de industrie.

În aceeași zi Dimitrie Moldovan trimite înaltului comandament chezaro-crăiesc militar și civil de la Sibiu un proiect privind amenajarea Mureșului pentru a deveni navigabil pentru vase cu abur.

Era o viziune îndrăzneață față de modul în care erau transportate pe Mureș din portul de la Partoș, încă din vremea romanilor, sarea și alte bunuri, cu plutele sau cu mici ambarcațiuni.

Personalitate de prim rang a petrochimiei româneși, cunoscută în țară și dincolo de hotare, Gheorghe Claudiu Suciu s-a născut în urmă cu 110 ani la Blaj. Bazele pregătirii școlare le-a pus la școlile din Blaj, Beiuș și Sibiu, dar mai ales la Liceul “Sf. Vasile cel Mare” din Mica Romă.

Își va lua licența în chimie la Universitatea din Roma având ca dascăli pe Enrico Fermi și Nicola Paravanno și la Facultatea de chimie a Universității din Cluj cu marii chimiști Gh. Spacu, O.Rădulescu și A. Ostrogovich. Se specializează în domeniul ingineriei prelucrării țițeiului la Linden (New Jersey, S.U.A.) și la Standard Oil Development Company (1929-1931). În 1932 devine doctor în științe chimice. A urcat treptele ierarhiei universitare la București și Ploiești, a fost un remarcabil cercetăor științific în domeniile industriei petrochimice și petroliere. Descoperirile sale au fost brevetate în India, Franța, Italia, Marea Britanie (cuptoarele tubulare pentru industria petrolieră, chimică și petrochimică). A contribuit la proiectarea rafinăriilor de la Grupurile  Industriale Petrochimice de la Ploiești și Borzești.

A devenit membru corespondent (1963) și apoi titular (1990) al Academiei Române, a fost membru în Consiliul permanent al Congreselor mondiale de petrol (Londra, 1971-1974). A fost distins cu Premiul de Stat (1964).

S-a săvârșit din viață, la București, pe 12 decembrie 1990.

Nici nu se încheiaseră lucrările la  cetatea bastionară din Alba Iulia când oficialitățile militare, găzduite de fortificație, adresează o scrisoare  comandantului militar al Transilvaniei, generalul Labkowitz, cerând fonduri bănești pentru repararea arsenalului și depozitului de muniție care “au început să se năruie”.

În prima zi a lui Florar, în urmă cu nouă decenii vedea lumina tiparului, la Aiud, Amicul Școalei – revistă pedagogică, culturală și socială. Revista apărea ca “organ oficial al Revizoratului școlar, al Comitetului școlar județean și al Asociației învățătorilor din județul Alba”. Aiudul era atunci capitala județului Alba. Revista va apărea săptămânal până la 1 octombrie 1930 când se mută la Cluj unde își va înceta existența în 1935.

Săptămânalul era condus de revizorul școlar Marian Sasu având ca prim colaborator pe dascălul blăjan Toma Cocișiu.

Dintre colaboratori amintim pe Ioan Raica, Vasile Zdrenghea, dr. Elena Stoianovici, Grigore Ursu,  Traian Trifa, Gheorghe Spătăcean, A. Popa, I.Pitic, P.Petringenar, A. Ocnean, Emanoil Muntean, A.Duvlea, I.Dobre și I. Aldea.

Amicul Școalei a scris în cei cinci ani de apariție o pagină importantă în istoria învățământului dar și a presei din județul Alba.

În urmă cu două decenii județul Alba devine prima regiune din Europa Centrală și de Est membru cu drepturi depline în R.E.T.I. (Asociația Regiunilor Europene pentru Tehnologie Industrială). Evenimentul a avut loc la Oviedo (Spania) unde s-a desfășurat Adunarea Generală a R.E.T.I.  și o masă rotundă pe tema combaterii șomajului în regiunile aflate în criză economică: regiuni miniere, metalurgice, constructoare de mașini. Directorul executiv al R.E.T.I., d-na Isabelle Catelard a fost invitată să viziteze județul Alba (ceea ce s-a și întâmplat în septembrie 1995). S-a stabilit, totodată, ca limba română să fie acceptată ca limbă oficială  a Asociației odată cu Congresul R.E.T.I. ce va avea loc la Magdeburg (Germania).

O contribuție esențială la alegerea județului Alba ca membru al Asociației l-a avut președintele R.E.T.I. Reinhold Kopp, fost ministru al industriei din landul Saar (Germania).

Județul Alba a fost primit ca membru cu drepturi depline inclusiv cu dreptul de vot în cdrul Asociației.

În eforturile sale de a apăra biserica strămoșească și vechile ei rânduieli vlădica Sava Brancovici, care va urca în scaunul mitropolitan de la Alba Iulia în 1656, în locul lui Simion Ștefan, a avut o neobosită activitate diplomatică. După vizita în Rusia, întreprinsă împreună cu fratele său Gheorghe (cunoscutul cronicar), de unde se întoarce cu numeroase daruri și cu hrisovul dat de țar că poate merge după ajutoare din 7 în 7 ani, mitropolitul Sava merge în Țara Românească.

Călătoria în locurile unde a fost călugărit și hirotonit  (Târgoviște) și de unde venise în Ardeal încărcat de daruri de la domnul muntean Constantin Șerban Basarab, a avut loc în primăvara anului 1670.

În ziua de 25 aprilie 1670 domnul Țării Românești Antonie Vodă din Popești, îi întărește, în divan, o danie anuală de 6000 de așpri, pentru Mitropolia ortodoxă de la Alba Iulia. Era de fapt o reconfirmare a ajutorului pe care înaintașii săi, domnii munteni, o dăduseră pentru sprijinirea bisericii ortodoxe din Transilvania, supusă unor permanente presiuni din partea cultelor îmbrățișate de principii ardeleni.

Actul din urma cu 345 ani este încă o dovadă a legăturilor permanente – inclusiv sau mai ales spirituale – existente de-a lungul evului mediu între frații din Transilvania și cei de dincolo de munți.

Dacă timpul ar fi avut răbdare Mircea Stroia ar fi împlinit astăzi 75 de ani. Din păcate el trecea dincolo de Styx în 2006, la doar 66 de ani. Este un “produs” sută la sută al Blajului unde a văut lumina zilei. A fost profesor de liceu, cadru didactic universitar (la Cluj și Bacău), doctor în economie mondială (1972) și geografie (1977). Din 1978 s-a stabilit în Blaj unde a fost profesor la Liceul pedagogic  “Gh. Șincai”. A fost un pasionat cercetător, lucrarea sa de doctorat în geografie a avut ca temă “Podișul Secașelor”. A fost rector al Universității “Spiru Haret”, Filiala Blaj. În perioada studenției la Cluj a fost un talentat rugbyst fiind selecționat  (de 6 ori) în naționala de juniori a României. Spicuim din operă: „Tendințe actuale în economia țărilor latino-americane” (1972);  “Blaj. Mic îndreptar turistic” (1985); “Sebeș. Mic îndreptar turistic” (1993- în colaborare cu M. Buza); “Geografie economică regională” (1973); “Paleontologie și geografie fizică” (1972); “Geografie economică generală” (1973);  “Teste de geografie pentru examenul de capacitate” (2001). A colaborat la ampla lucrare științifică “Geografia României” vol.III (1987). A fost și un bun traducător: “Povestiri peruviene” (de Julio Ramon) și o antologie de povestiri peruviene “La piciorul falezei”.

În ziua de Sf. Gheorghe a anului 1895 are loc la Săsciori întrunirea agricolă organizată de Comitetul central al reuniunii române de agricultură din Sibiu. Au fost prezenți agricultori din comunele Lancrăm, Răhău, Sebeșel, Petrești, Laz, Săsciori și din orașul Sebeș. Propangadiștii comitetului au vorbit despre cultivarea pometului, a fânețelor de munte și de șes, a viței de vie. Au fost abordate și probleme legate de albinărit.

Preotul din Lancrăm, Izidor Blaga (tatăl poetului și filozofului Lucian Blaga), promotor al mijloacelor moderne de lucru în agricultură, a vorbit despre cultivarea pometului și a fânețelor.

În urmă cu 90 de ani avea loc la Cricău Adunarea generală anuală a Despărțământului Alba Iulia al ASTRA. Ea a fost prezidată de Ioan Neagoe “conferențiar propagandist al Asociațiunii” (originar din Cetea). În cadrul Adunării a avut loc alegerea Comitetului de conducere al Despărțământului. Ca președinte a fost ales Ioan Sandu, directorul Liceului “Mihai Viteazul” , ca vicepreședinte Ilie Magda, ca secretar Horia Teculescu funcția de casier revenind lui Ilarie Cacovean.

În urmă cu 30 de ani avea loc la Alba Iulia prima ediție a Festivalului muzical “Tinerețea Capodoperelor”. Manifestarea era dedicată marilor compozitori: George Enescu, J.S.Bach și G.Fr. Händel. Festivalul, care s-a desfășurat pe parcursul a trei zile și a umplut până la refuz sala Casei de Cultură a Sindicatelor, a adus în fața melomanilor albaiuleni nume sonore ale vieții muzicale. Au fost prezenți Iosif Sava, Dumitru Avakian, Dan Grigore, Martha Kessler, Liliana Biziniche, Felician Roșca, Eugen Pricopie ș.a.

Festivalul a avut, din păcate, o viață scurtă neajungând decât la ediția a IV-a.